De ce a venit în România cel mai mare dealer de tractoare din Statele Unite

Titan Machinery, cel mai mare dealer de utilaje agricole din Statele Unite, intrat în Ro­mânia prin achiziţia firmei Agroexpert Timişoara, a ales piaţa locală pentru prima extindere în străină­tate ca urmare a potenţialului şi ase­mă­nărilor dintre agricultura românească şi cea americană.

"România are o producţie agricolă, sol şi vreme similară cu cea din SUA, am vrut însă să găsim şi o companie şi o echipă de mana­geri bună. Credem că piaţa are un mare po­ten­ţial", spune Peter Christianson, pre­şe­dinte şi director operaţional (COO) al Ti­tan Machinery, un business de 1,5 miliarde de dolari pe an.

Potenţialul de creştere al pieţei locale de uti­laje agricole este vizibil în condiţiile în care la o suprafaţă arabilă de 8,3 milioane de hec­tare România are o flotă de 175.000 de de tractoare, în timp ce în Polonia, o altă piaţă est-europeană, la 14 milioane de hecta­re sunt în funcţiune 1,5 mil. trac­toare, con­form datelor Organizaţiei pentru Ali­mente şi Agricultură (OAA).

Mai mult, un alt motor de creştere pentru piaţa utilajelor agricole îl reprezintă faptul că jumătate din tractoarele aflate în evi­den­ţele Ministerului Afa­ce­rilor Interne sunt produse înainte de 1989.

Interesul marilor corporaţii pentru agricultura românească nu este surprinzător în condiţiile în care recoltele locale de grâu sau porumb sunt în creştere de cinci ani. Anul trecut agricultura a fost o adevărată "vedetă" pentru economie după ce fermierii români au strâns în hambare recolte de aproape 20 de miliarde de euro, potrivit unor estimări.

Vor să dubleze afacerile

În acest context Titan Machinery România estimează că până la sfârşitul anului va vinde fermierilor români tractoare şi combine, dar şi echipamente agricole adiţionale care ar putea urca vânzările companiei la 40 de milioane de euro. Afacerile estimate pentru acest an sunt duble faţă de încasările cu care Agroexpert (redenumită în prezent Titan Machinery România) a încheiat anul trecut.

"Anul trecut am vândut 70 de tractoare şi am avut încasări de 20 mil. euro. Până la finalul anului sperăm să ajungem la încasări duble", spune Radu Lupu, deputy general manager al Titan Machinery România. Target-ul pentru 2012 urmează a fi atins şi prin intermediul extinderii reţelei de dealership-uri prin patru unităţi noi la Oradea, Roman, Iaşi şi Constanţa. În prezent compania operează două magazine în Timişoara şi Bucureşti.

"Ne orientăm către fermele de peste 400 de hectare, vindem fermelor care sunt viabile din punct de vedere financiar. Dacă te concentrezi pe fermele de 20-50 de hectare, pui mare presiune financiară pe acei fermieri", explică Lupu.

Cât îl costă utilajele pe un fermier cu un teren de 400 de hectare

Pentru a-şi dota firma cu utilaje agricole un fermier român care exploatează 400 de hectare de teren arabil trebuie să investească aproximativ 100.000 de euro.

Cu aceşti bani fermierul poate achizi­ţio­na un tractor de 140 de cai-putere şi o gamă de utilaje adiacente care include un scari­fi­ca­tor, o semănătoare şi grapă cu discuri, po­tri­vit estimărilor companiei. Titan Machinery vinde în România uti­laje agricole produse de Case IH, New Holland sau Kobelco, pe care le importă din Statele Unite, Austria şi Italia. Preţul unui tractor variază între 25.000 şi 150.000 de euro, potrivit datelor din piaţă.

"Toate combinele şi tractoarele de peste 230 de cai-putere sunt importate din SUA, cele de 110 cai vin din Austria, iar tractoarele între 110 şi 230 de cai-putere sunt de provenienţă austriacă", spune Lupu.

Titan Machinery a fost înfiinţată în 1980 şi are sediul central în West Fargo, statul Dakota de Nord. Compania operează o reţea de 91 de centre de servicii şi vânzare de echipamente agricole şi de construcţii în Statele Unite. Primul pas către piaţa din România a fost făcut la sfârşitul anului trecut, atunci când gigantul american a anunţat achiziţia dealerului de utilaje agricole Agroexpert, distribuitor de echi­pamente Case IH pe piaţa locală. Oficialii Titan Machinery nu au dat detalii în legătură cu valoarea acestei tranzacţii. Acum americanii deţin 70% acţiunile filialei locale, în timp ce restul este controlat de foştii acţionari ai Agroexpert.

O piaţă sub 2.000 de unităţi pe an, cu o producţie timidă

Titan Machinery evaluează piaţa locală de tractoare la 1.900 de unităţi, iar pe cea de combine la 500 de unităţi anual. Reprezentanţii companiei spun însă că nu există date concrete în privinţa dimensiunii în valoare a pieţei locale, însă precizează că, potrivit estimărilor proprii, Titan Machinery România are o cotă de piaţă de 7%. "În doi-trei ani vrem să ajungem la 35%, cifră similară cu cea controlată de Titan Machinery în Statele Unite."

Pe piaţa internă Titan Machinery se va lupta cu jucători precum Agrocomerţ Holding (dealeri Claas) sau NHR Agropartners (dealeri New Holland).

Dacă înainte de 1989 producţia internă de maşini era dominată de UTB Braşov, iar importurile erau ca şi inexistente, acum jocurile sunt făcute de importatori, iar producătorii români pot fi număraţi pe degete. Mat Craiova, Geda Prodexim sau Irum Reghin sunt producătorii români care se luptă cu valul importurilor.

Zboara mandru gand

Zboara mandru gand.

Zboara mandru gand peste slava

Zboara peste marea de otrava

Vei ajunge acolo in pasune

Unde vei lasa o rugaciune

Zboara mandru gand peste creste

Sa le spui la zei o poveste

Sa la spui ca noi suntem bine

Prabusiti in glod si ruine.

Suntem incercati de povara

Suntem apasati de o fiara

Scuturi si bastoane ne-nconjoara

Dube si alarme ne-nfioara.

Zboara mandru gand de hartie

Zboara insotit de poezie

Noi cadem loviti peste glie

Noi cadem loviti cu furie.

M-au batut jandarmii pe strada

Ca am vrut sa merg la parada

Ca n-am vrut sa ma plec rusinii

De a fi un las al multimii.

Mi-au facut poza si nume

Sa ma urmareasca in lume

M-au ridicat cu duba frate

Mi-au infipt bastonul in spate.

Tu ai ramas la tine in casa

De frica nu pentru ca nu iti pasa,

Dar eu am iesit pentru tine

Te rog sa nu-ti fie rusine.

Am scris pe hartie gandurile toate

Glume parca-s frate

Dar nu-i de glumit

Ca ne-au inrobit

Zboara mandru gand peste slava

Zboara peste marea de otrava

Vei ajunge acolo in pasune

Unde vei lasa o rugaciune.

ACTA a fost prevazuta pe un blog din martie 2011

Internetul a devenit extrem de periculos pentru masoneria mondiala
SUA si UE vor sa restrictioneze internetul si la nevoie chiar sa-l inchida complet. Google limiteaza accesul la unul dintre cele mai populare servicii ale sale: Google Video.
Dezvaluirile si informatiile alternative oferite in principal de catre bloggeri si comunitati nedependente de mass media corporatista au devenit in ultima vreme tot mai numeroase si mai credibile, punand in real pericol campaniile de manipulare colectiva la nivel global.

Planul masonic de stavilire a acestei adevarate treziri mondiale contine 2 elemente:
1. Controlul si restrictionarea internetului pe diverse motive: de securitate, comerciale, administrative, etc. Astfel se creeaza bazele unei cenzuri globale a internetului dupa modelul experimentat in China, a detectarii si reprimarii opozantilor dictaturii noii ordini mondiale.
2. Preluarea subiectelor asa zis "conspirationiste" de catre mass media aflata sub control masonic. Crearea de falsi opozanti si directionarea curentului de trezire pe linii moarte.

Una din masurile de control aparute recent in SUA este o propunere legislativa ce ar acorda Preşedintelui Obama autoritatea de a închide reţelele publice şi private de comunicatii - incluzând restricţiile de trafic internet - ca parte a unui plan de urgenţă. Proiectul de lege a fost introdus de John Rockefeller, senator democrat de Virginia de Vest.

The Cybersecurity Act of 2009 (PDF) ii ofera de asemenea presedintelui posibilitatea de a declara “o stare de urgenta in ciber-spatiu” astfel incat se poate merge pana la inchiderea sau limitarea drastica a traficului pe internet in “interesul securitatii nationale”. Documentul nu specifica insa limpede care sunt conditiile necesare declararii unei astfel de stari de urgenta in ciber-spatiu, conceptul de interes al securitatii nationale fiind definit prea vag.

Si in Europa exista demersuri similare de cenzurare a internetului, mascate sub reglementari comerciale si ale telecomunicatiilor. In luna mai urmeaza sa fie votate in Parlamentul European propuneri legislative ce vor limita accesul la internet. Daca sunt adoptate legile vor permite providerilor de internet sa impuna ce aplicatii sau site-uri avem voie sa folosim in internet. Download-ul peer to peer ar putea fi interzis si de asemenea sunt vizate limitarea aplicatiilor care permit telefonia gratuita prin internet. (Detalii la: http://www.laquadrature.net/Telecoms_Package) Toate aceste ingradiri la nivel european vin dupa o serie de planuri promovate anterior, de cenzurare a blogurilor la nivelul UE, implementarea unui sistem centralizat de supraveghere de tip web 3.0 si implementarea unor legi abuzive privind internetul in Franta.

Nici Google nu este in afara acestui plan de ingradire a libertatilor. Compania a inchis recent pentru publicul larg, posibilitatea de a face upload la fisiere de tip video pe portalul sau specializat "Google Video". De asemenea accesul la facilitatile de tip "cele mai vizionate/cele mai postate filme", a fost desfiintat. Aceasta masura vine fara indoiala in urma succesului gigantic de care s-au bucurat la nivel global filme on-line precum Endgame, The Obama deception, Imaginea de ansamblu (The Big Picture), Partea a 3-a a primei serii a filmului Zeitgeist si alte filme ale curentului ce se opune dictaturii mondiale masonice ce utilizeaza tehnologia intr-un mod malefic.

In ciuda detinerii controlului asupra majoritatii mass media, masoneria mondiala este pe cale sa piarda definitv razboiul informational. Adevarul nu mai poate fi stavilit oricata cenzura si oricate masuri restrictive se vor adopta. Iar masurile nepopulare fac si vor face tot mai vizibil planul de instaurare a dictaturii totale.
Sursa Fatanevazutaalumii

Oraşul care s-a răsculat împotriva McDonald's. Locuitorii trăiesc PESTE 100 DE ANI

În acest oraş nu se fumează de 30 de ani. E interzis prin lege. În el nu vei găsi niciun magazin de băuturi alcoolice. Aşa că vestea că un McDonald's se va deschide aici nu putea fi primită bine.
Loma Linda este un orăşel din California, locuit de 23.000 de oameni. Potrivit National Geographic, Loma Linda este unul dintre primele patru locuri din lume la capitolul longevitatea locuitorilor. Oamenii trăiesc mult datorită stilului de viaţă sănătos, au arătat câteva studii. 

Oraşul este renumit pentru longevitatea locuitorilor, dar şi pentru universitatea de aici. La Loma Linda University Medical Center a fost realizat primul transplant de inimă de la babuin la om.
Oamenii care conduc universitatea au fost primii care s-au opus unui restaurant McDonald's la ei în oraş. "McDonald's nu se potriveşte cu brandul sănătos al oraşului Loma Linda", a spus dr. Wayne Dysinger, şeful secţiei de medicină preventivă a şcolii medicale. "Nu încape îndoială că fumatul dăunează sănătăţii omului. Şi de aceea noi l-am interzis. La fel stau lucrurile cu fast-food-ul", a continuat el.
Orientarea comunităţii este puternic influenţată de apartenenţa celor mai mulţi din locuitori la Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea. Consiliul municipal este format în exclusivitate din adventişti. 

Cei mai mulţi dintre adventiştii din Loma Linda sunt vegetarieni, nu fumează, nu beau şi nu poartă haine pretenţioase. Au fost mândri când cei de la National Geographic i-au inclus în topul comunităţilor ai căror membri trăiesc mult şi sănătos, alături de cei din Okinawa (Japonia), Sardinia (Italia) şi Nicoya (Costa Rica).

Sursa Realitatea

AVIVA se retrage

AVIVA isi vinde operatiunile din Cehia, ungaria si Romania catre MetLife/In Romania, MetLife detine ALICO - fosta AIG Life

 Grupul Aviva a anuntat luni vaanzarea operatiunilor sale din Europa Centrala si de Est: Aviva Cehia, Aviva Ungaria si Aviva Romania (Aviva Asigurari de Viata si Aviva Pensii  Private- Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SP) catre MetLife Inc.

Oltenii au economisit zeci de milioane de lei

Depozitele bancare ale populaţiei din judeţele Olteniei au crescut în decembrie faţă de noiembrie cu 118 milioane de lei. Aflaţi din GdS de unde au avut oamenii bani să îngroaşe conturile în lei.

Populaţia din judeţele Olteniei a pus deoparte destul de mulţi bani în luna decembrie a anului trecut. Datele publicate de Banca Naţională a României (BNR) arată că, fără excepţie, în toate judeţele regiunii Oltenia, populaţia a pus deoparte sume colosale de bani într-o singură lună: 118 milioane de lei au fost economisite de oamenii din toate cele cinci judeţe. Recordul îl deţine Doljul, unde o parte a populaţiei a atras în conturi aproape zece milioane de euro. Nu se ştie câţi oameni au strâns bani în plus, cert este că, pe ansamblu, judeţul este în top cu cea mai mare sumă economisită în regiune în moneda naţională. Comparativ cu luna noiembrie 2011, în decembrie, depozitele bancare ale populaţiei deschise în moneda naţională au urcat în Dolj cu nici mai mult, nici mai puţin de 41 de milioane de lei, ajungând la un total de 1,47 miliarde de lei. Doljul este judeţul cu cea mai mare populaţie din Oltenia şi locuitorii de aici deţin cele mai consistente depozite bancare din regiune. Raportat la numărul de locuitori, se poate spune că, în medie, fiecare persoană care trăieşte în Dolj ar avea depozite bancare de 2.100 de lei. Creşteri substanţiale ale depozitelor bancare au avut şi locuitorii din judeţul Vâlcea. Ei au depus în bănci sub formă de depozite la termen mai mult cu 25 de milioane de lei faţă de luna noiembrie. Aşadar, în decembrie, depozitele totale ale populaţiei din Vâlcea au urcat până la 873 de milioane de lei. 
În Gorj, depozitele bancare ale populaţiei au crescut în ultima lună a anului cu 23 de milioane de lei faţă de luna precedentă. Astfel, populaţia din Gorj deţine în conturi la bănci, sub formă de depozite la termen în lei, suma de 670 de milioane de lei. Locuitorii din Olt aveau în decembrie cu 18 milioane de lei mai mulţi bani sub formă de depozite decât în noiembrie. Ei deţin 682 de milioane de lei în bănci, sub formă de depozite la termen. Şi persoanele care au domiciliul în Mehedinţi au pus mai mulţi bani deoparte în decembrie. Sumele economisite de ele ajung la 389 de milioane de lei, cu 11 milioane de lei mai mult decât în luna precedentă celei analizate.

La adăpost, în faţa căderii euro 

Creşterea depozitelor bancare în lei arată faptul că oltenii încearcă să economisească din ce în ce mai mult, din cauza crizei. În Dolj, mişcările din conturile oamenilor efectuate în decembrie arată o diminuare a depozitelor în valută, cu cinci milioane de lei, concomitent cu o creştere fabuloasă a depozitelor în lei. Bancherii consideră că aceste mişcări se datorează incertitudinii care a planat asupra zonei euro. „Există posibilitatea ca îngrijorarea care s-a creat faţă de zona euro să fi determinat populaţia să schimbe în lei valuta primită de la cei care lucrează în străinătate. Şi, astfel, oamenii au depus banii în bănci sub formă de depozite. Din cauza ştirilor venite din Europa despre euro, populaţia a vrut să se pună la adăpost şi a schimbat euro în lei“, a declarat, pentru GdS, directorul unei bănci locale. Alt bancher craiovean susţine că în decembrie oamenii au avut mai multe venituri: „Este evidentă tendinţa de economisire a populaţiei. Probabil, cei angajaţi au primit prime de Crăciun, de Sărbători şi astfel a crescut valoarea depozitelor bancare. În plus, pe final de an, oamenii primesc mai mulţi bani de la rudele lor care lucrează în străinătate“.

Firmele şi-au diminuat depozitele

În ciuda faptului că populaţia a economisit mai mult pe finalul anului trecut, datele BNR arată că multe dintre firmele din Oltenia au scos mai mulţi bani din conturi pentru plăţi suplimentare în decembrie. Depozitele la termen în lei ale agenţilor economici doljeni au scăzut cu cinci milioane de lei în decembrie faţă de noiembrie 2011. În Gorj, firmele şi-au diminuat depozitele în lei cu 38 de milioane de lei. În Vâlcea, companiile şi-au redus depozitele în lei cu două milioane, în luna decembrie. Totuşi, alte firme din celelalte judeţe ale Olteniei au reuşit să economisească. În Mehedinţi, se pare că firmele au reuşit să-şi crească depozitele în lei, în perioada analizată, cu șase milioane de lei. În Olt, agenţii economici au pus în bănci în plus 11 milioane de lei.

În Dolj au scăzut considerabil restanţele la credite

Tot în decembrie, doljenii au reuşit să-şi mai plătească din restanţele bancare înregistrate şi la creditele în lei, şi la cele în valută. Restanţele la împrumuturile în lei au scăzut cu 14 milioane de lei, în timp ce la creditele în valută (exprimate tot în lei) s-au diminuat cu 15 milioane de lei. În celelalte judeţe ale Olteniei, restanţele bancare fie au scăzut uşor la lei cu unu-două milioane de lei, fie au crescut la creditele în valută, dar cu sume care nu depăşeau, de asemenea, unu-două milioane de lei. 

Sursa Gazeta de Sud

Unde se pot face depozite bancare in valute exotice

Populatia poate constitui depozite in alte monede decat cele clasice pentru piata autohtona la un numar limitat de institutii de credit. Zece banci de pe piata autohtona constituie depozite in lire sterline si doar opt atrag economii in franci elvetieni. Deviza elvetiana a fost promovata de banci ca moneda de imprumut.

In timp ce persoanele care s-au imprumutat in franci au probleme din cauza aprecierii acestei monede in raport cu euro si cu leul, cei care au economisit in moneda Elvetiei au avut sansa de a marca castiguri consistente anul trecut.Suplimentar, la inceputul acestui an, deviza elvetiana a inceput din nou sa se aprecieze in raport cu euro si implicit cu leul. In primele doua saptamani francul s-a apreciat cu 1,2% in raport cu leul.

O alta moneda exotica promovata pe segmentul creditarii in Romania a fost yenul japonez.Creditele in aceasta moneda nu au avut succes, fiind acordate doar de Banca Romaneasca, timp de cateva luni. Aprecierea yenului din ultima perioada a fost in defavoarea celor care s-au imprumutat in moneda Japoniei, dar le-a adus castiguri celor care au economist in ea. Yenul s-a apreciat 9,6% in raport cu leul in 2011 si cu 2,2% in primele doua saptamani ale acestui an.

Depozite in yeni pot fi constituite de populatie doar la o singura banca de pe piata autohtona - Garanti. Aceasta institutie are cea mai extinsa oferta pe partea de economisire in devize exotice. Institutia de credit constituie depozite in dolari australieni, lire turcesti, coroane norvegiene si suedeze.

Diferente semnificative intre randamente

Intre dobanzile platite de banci la depozitele in franci elvetieni si lire exista discrepante semnificative.Cea mai mare dobanda pentru depunerile in franci elvetieni este platita de Piraeus Bank - 3,5% in cazul economiilor atrase pe cinci luni, scadenta maxima pe care institutia atrage depozite in aceasta valuta.

La depozitele pe trei luni Piraeus achita o dobanda de 3,25%. Pentru comparatie, pe aceeasi scadenta Bancpost plateste 1,75%, Volksbank - 0,25%, in timp ce OTP nu achita dobanda pe aceasta scadenta, ci doar pe cea de 12 luni. Dobanzile mari platite de banci arata nevoia lor de a atrage lichiditati.

Banca centrala a Elvetiei tine dobanda in jurul nivelului zero in incercare de a combate tendinta de apreciere a francului.
Si pe segmentul depozitelor in lire sterline apar diferente semnificative intre randamentele care pot fi obtinute de la diferite banci. Banca Carpatica plateste dobanzi de 3% la depozitele in aceasta deviza pe 12 luni, in timp ce UniCredit Tiriac achita doar 1,5%, iar RBS doar 0,6% pe aceleasi perioade.

Sursa finantistii

Pentru soferii inzapeziti: sunati la asiguratori inainte de a abandona masina!

Conducatorii auto detinatori de polite Casco care au ghinionul de a nu-si mai putea continua drumul din cauza blocarii soselelor ca urmare a ninsorii si viscolului ar trebui sa sune la asiguratori inainte de a lua decizia de a-si abandona autoturismele in camp si de a se adaposti de intemperii.

Asta pentru ca este foarte important sa afle cu precizie in ce conditii vor fi sau nu despagubiti de catre firmele de asigurari pentru eventualele daune suferite de masini dupa ce au fost abandonate. De asemenea, inainte de a pleca la drum, soferii ar face bine sa citeasca cu atentie contractele de asigurare Casco pentru a fi la curent cu clauzele care se aplica in astfel de situatii.

Obligatii de prudenta

In primul rand, trebuie stiut ca cele mai multe polite Casco de baza nu acopera riscurile de furt si vandalism, aceste doua riscuri putand fi incluse in acoperire cu conditia achitarii unei prime de asigurare suplimentare si a acceptarii unor fransize (acea parte din prejudiciu care ramane in sarcina asiguratului, exprimata in suma absoluta sau ca procent din suma asigurata).

In cazul furtului sau vandalizarii masinilor abandonate de catre soferi ca urmare a unor conditii meteo defavorabile, cum ar fi cele cu care se confrunta acum Romania, conducatorii auto trebuie sa fie atenti sa indeplineasca toate obligatiile care li se impun de catre asiguratori pentru ca acestia sa despagubeasca aceste prejudicii.

Ca regula generala, asiguratii Casco au obligatia de a face tot ceea ce tine de ei pentru a impiedica aparitia riscurilor asigurate. De asemenea, ei trebuie sa se intereseze la asiguratori in ce masura actul de a-si abandona autovehiculele pentru a se feri de intemperii poate fi interpretat ca o forma de neglijenta, de natura sa faciliteze aparitia riscurilor de furt si vandalism si, in consecinta, sa atraga refuzul firmelor de asigurari de a plati despagubiri.

In caz de furt, asiguratorii nu acorda despagubiri daca soferii isi abandoneaza masinile fara sa le incuie, uita cheile in contact sau lasa in interior certificatul de inmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului. De asemenea, cei mai multi asiguratori impun asiguratilor obligatia de a anunta furtul la Politie in ziua in care acesta s-a produs, in caz contrar refuzand despagubirea.

Este important de stiut si ca soferii care decid sa isi tracteze masinile blocate pe cont propriu, fara sa apeleze la firme autorizate special pentru aceasta activitate, o fac pe propriul lor risc. Asta pentru ca cele mai multe polite Casco exclud de la despagubire daunele rezultate ca urmare a tractarii autovehiculelor in acest fel.

Exista si asiguratori care exclud cu totul avariile produse in timpul procesului de tractare, chiar daca tractarea este efectuata de catre o firma specializata.

De asemenea, soferii blocati in trafic care decid sa efectueze manevre pe camp trebuie sa fie la curent cu faptul ca sunt excluse de la despagubire daunele produse ca urmare a circulatiei in afara drumurilor publice sau a carosabilului, cu exceptia iesirilor accidentale in decor.

Pagube „de la natura”

In general, avariile suferite de masini ca urmare directa a manifestarii unor fenomene naturale extreme sunt acoperite de politele Casco, cum ar fi cele produse de caderea de copaci, blocuri de zapada sau gheata sau alte corpuri in urma rafalelor de vant, sau de greutatea stratului de zapada.

De retinut ca, pentru plata despagubirilor, este nevoie de o confirmare de la Agentia Nationala de Meteorologie (ANM) cu privire la faptul ca fenomenul meteorologic care a cauzat dauna a avut realmente loc in locatia unde se afla masina la data producerii prejudiciului. 

In schimb, de regula, pagubele produse subansamblelor autovehiculelor, ca urmare a temperaturilor scazute, cum ar fi inghetul lichidului de racire din motor, sunt excluse de la despagubire.

sursa finantistii

5 beneficii neştiute ale berii

Fie blondă, fie brună, berea are grijă de inima ta, are efecte diuretice, te ajută să dormi mai bine şi te protejează de diabet.

Are grijă de inima ta

Berea scade colesterolul "rău" şi îl creşte pe cel bun, împiedicând coagularea sângelui şi formarea cheagurilor de sânge, iar antioxidanţii pe care îi conţine menţin elasticitatea vaselor. Toţi aceşti factori previn depunerea plăcii de aterom pe artere şi implicit, reduc riscul de infarct miocardic, atac cerebral şi alte boli cardiovasculare.

Previne osteoporoza

Băutura amăruie are un conţinut foarte ridicat de siliciu, un mineral care menţine densitatea minerală a oaselor şi care previne apariţia osteoporozei după vârsta de 50 de ani.  În plus ea conţine şi fitoestrogeni, nişte hormoni vegetali care stimulează producerea de ţesut osos şi au acelaşi rol protector asupra articulaţiilor.

Te ajută să dormi mai bine

Dintotdeauna, femeile au suferit mult mai mult din cauza insomniilor decât bărbaţii. Tocmai de aceea, berea este un remediu eficient atunci când somnul se încăpăţânează să vină. Hameiul are efecte sedative datorită conţinutului ridicat de lupulină, substanţa care dă gust amar berii şi care are efecte calmante, antidepresive şi antinervoase.

Te scapă de ţesutul adipos
Dacă te numeri printre acele doamne care suferă din cauza retenţiei de apă, berea îţi vine ajutor. Hameiul conţine anumite substanţe care stimulează funcţionarea rinichilor, facilitând lichidele şi toxinele din ţesutul adipos. În plus, berea conţine o mulţime de minerale, ca magneziul şi potasiu, care împiedică demineralizarea organismului

Este o sursă de antioxidanţi

Berea conţine antioxidanţi naturali din malţ (orz) şi din hamei. "Cea neagră conţine mai mult alcool (7%), însă are şi un conţinut mai mare de antioxidanţi. De data aceasta putem spune că datorită alcoolului, antioxidanţii sunt absorbiţi rapid în organism. Aceste substanţe îţi menţin pielea tânără şi te apără de efectele nocive ale poluării şi ale stresului.

Sursa news

Comuna Peretu (Teleorman), ţăranii se folosesc în continuare de cal şi plug să scoată recolta din pământ.

Muncesc pământul ca acum 200 de ani, cu calul şi cu plugul, şi cu toate acestea ei sunt cei care oferă an de an cartoful marilor oraşe din sud. 

Oamenii din comuna Peretu, judeţul Teleorman, cultivă anual sute de hectare cu cartofi. În schimbul unei munci asidue, de la răsăritul soarelui până la apus, la finalul recoltei aceştia trebuie să se mulţumească cu un preţ de nimic oferit de samsarii locali. 

Nea Vasile Aurică, pereţean de origine, constructor de profesie şi fermier din obligaţie, se chinuieşte în fiecare lună mai să scoată un preţ cât mai bun pentru recolta de cartofi. „Pe ăştia 90 de ari pe care-i am eu aici, am investit de 8.000 de lei şi am scos 13.000 lei. Problema este că tot ce mi-a rămas în plus trebuie să-i bag în sămânţa de anul viitor, şi atunci unde este profitul meu? Anul trecut am băgat 18.000 de lei în sămânţă şi în lucrări şi am scos doar 7.000 de lei”, ne-a declarat nea Vasile. 

Profitul merge la angrosişti 

Faptul că nu au cu ce să-şi transporte recolta este un minus major care-i costă tot profitul pe fermierii pereţeni. Şi chiar dacă ar avea maşinile necesare să-şi facă treaba, producătorii autentici nu au loc în pieţe din cauza samsarilor. 

„Anul ăsta se simte munca, satisfacţia mai puţin. La noi aici, neavând mijloace de transport să-i vindem în altă parte, vin angrosiştii şi profitul cam la ei merge. Pentru că eu, dacă merg în piaţă ca producător, nu am unde să mă desfăşor să vând. Piaţa este scumpă pentru că acolo ajunge cartoful meu la a treia, a patra mână”, ne-a mai spus cultivatorul. 

Cu toate acestea, el şi alţii ca el nu pot trăi doar din munca pământului. „Norocul” lor este că mai au şi o a doua ocupaţie, în cazul lui nea Vasile, sunt construcţiile. Fermierul spune că munca lor este anevoioasă, iar câştigul nici nu se vede. „Recoltăm ca în Evul Mediu, câştigăm doar coaja, adică nimic”, spune cultivatorul. 

Un leu kilogramul de cartofi 

Acesta poate fi considerat un preţ bun, faţă de cât au oferit anul trecut samsarii. Dacă de la producător cartoful pleacă cu un preţ de 1 leu/kg, în piaţă aceştia ajung să fie vânduţi şi cu 3 lei/kg. Acum, preţul a mai scăzut la 2,5 lei pe kg, dar asta nu schimbă cu nimic soarta producătorului.
 
„Anul trecut am dat kilogramul cu 50 de bani, deci acum ar trebui să mă bucur că-l vând cu un leu. Dar ca să scot şi eu ceva profit, să rămân cu bani în buzunar după ce cumpăr şi sămânţa pentru anul viitor, ar trebui să dau kilogramul cu cel puţin 1,5-1,6 lei. Săptămâna trecută s-a vândut şi cu 1,4 lei, dar atunci scoseseră mai puţini oameni cartofi, acum că a scos toată lumea a căzut preţul”, ne-a spus fermierul.
 
Când s-a scos prima dată din noua recoltă, preţul a ajuns şi la 2,5 lei, apoi - a doua zi - a scăzut sub 2 lei, iar până la sfârşitul săptămânii era undeva sub 1,5 lei. „Îi numeri pe degete pe cei care scot la un preţ bun”, spune omul. 

O problemă arhicunoscută a agriculturii româneşti nu putea evita nici această zonă din judeţul Teleorman. Astfel că lipsa irigaţiilor se simte şi în Peretu. Potrivit spuselor lui nea Vasile, dacă ar fi irigaţii, ar fi şi un profit mai mare. „Sunt instalaţii cu picurare, avem puţurile aici şi merge chiar dacă nu avem noi tehnologie prea avansată. Sunt mulţi care stropesc şi cu găleata, dar aceia au suprafeţe ceva mai mici. Recolta diferă de la an la an şi depinde şi cum lucrezi pământul”, a mai declarat fermierul. 

El spune că pe terenul lui a fost o recoltă bunicică, a scos cam 10-11 tone de cartofi, dar dacă erau şi irigaţii mai serioase ar fi putut scoate şi 15 tone. 

Samsarii stau la pândă
Un alt mod prin care intermediarii profită de pe urma ţăranului ţine de incapacitatea acestuia de aşi duce recolta acasă. Astfel că, pentru că nu pot să-şi lase recolta pe câmp, la finele zilei, samsarii stau „la pândă” pentru a stoarce de la ţărani un preţ cât mai mic. 

„Dacă mergeţi la ieşirea din comună, veţi vedea vreo 15 dubiţe albe şi vreo cinci camioane care aşteaptă ţăranul să vină şi să-şi vândă cartofii. Dar nu îl iau acum, aşteaptă până seara, că omul nu are cu ce să care cartofii şi atunci se înghesuie să-l vândă la un preţ de nimic”, spune nea Vasile. 

COSTURI
 
40 de lei, ziua de muncă la câmp
Ziua de muncă pentru nea Vasile începe la ora 6.00 dimineaţa, atunci când pleacă în satele învecinate să-şi ia muncitori. „La ora 8.00 începe munca pe câmp şi apoi, la 6.00 seara, se termină ziua de lucru”, ne spune producătorul. 

La cartofi, ca şi la sapa porumbului sau a florii-soarelui, sunt două feluri de plată la ziua de muncă: cu mâncare şi fără mâncare. Cu mâncarea lor, după cum spune nea Vasile, le dă 40 de lei, cu mâncarea lui, doar 35 de lei.
 
„Şi vine omul că altă sursă de venit nu are. Decât să stea acasă şi să moară de foame, mai bine vine şi trudeşte aici pentru nişte bani. Am zece oameni care muncesc cu ziua. La 40 de lei ori zece oameni ori 6 zile s-a dus o parte din banii mei scoşi din cartofi. Plus că nu poţi să-i ţii aşa, le mai cumperi o îngheţată, un suc, că pe căldurile astea merită şi ei”, afirmă fermierul. „Trebuie să-i dai omului mai mult pentru că nu poţi să spui că 40 de lei este mult pentru un om care scârmă toată ziua cu mâinile în pământ”, mai spune fermierul. 
sursa evz

Gradina 500 mp = supravietuirea unei familii

Informatiile vi le dau din cartea cercetatorului agronom Gheorghe Stanciu - Legumicultura de succes pentru amatori.

Pe o suprafata de teren de 500 mp, in contextul practicarii culturilor asociate si succesive, cu munca, dragoste si cap o familie de 4 persone nu numai ca isi poate asigura intregul necesar de legume ci poate scoate si ceva profit. 

va dau cateva exemple, total productie pe tip de leguma pe aceasta suprafata de 500 mp care sa asigure atat cantitatea cat si variatia pentru o familie!!!

CULTURI DE BAZA
rosii - 300 kg, ardei - 90 kg, vinete - 80 kg, ceapa uscata - 100kg, usturoi uscat - 10, morcov - 60, patrunjel -15, mazare - 15, fasole pastai-20, castraveti - 75, dovlecei- 30, varza toamna 250 kg, conopida toamna- 20, cartofi toamna - 60

CULTURI ANTICIPATE
ceapa verde - 50, salata - 30, spanac - 50, usturoi verde - 50, ridichi - 30, 

Evident nu s-a trecut cantitatea - depinde de fiecare - de plante aromatice ( cimbru, tarhon), , zarzavaturi, capsuni, pepeni verzi/galbeni, gulii, ardei iuti, etc

In cazul in care, pe suprafata de 500 mp aveti monocultura in scopul vanzarii....iata cam ce puteti obtine. Ca sa vedeti ce profit iese faceti singuri inmultirea:

cartofi timpurii si de vara - 2000 kg aveti nevoie de 150 kg samanta
varza timpurie 600 kg aveti nevoie de 25 grame samanta pt rasaduri
varza de vara 2000 kg idem
conopida 1500 kg idem
tomate 2000 kg cam 2000 de rasaduri
ardei gras 1000 kg aveti nevoie de 10 -15 grame samanta pt rasaduri
castraveti 1000 kg 
ceapa uscata 1200 kg din 250-300 gr de samanta sau 30 kg de arpagic
usturoi uscat 400 kg din 30 kg usturoi pt plantare
morcov, patrunjel si pastarnac - 1,5 tona din 250 gr samanta
pepeni verzi - 2,5 tone din 100-150 gr samanta

super eficient din punct de vedere economic este cultivarea cimbrului, asmatui, busuioc, tarhon, leustean, marar...relativ usor de produs dar scump la vanzare.


Observatia celui care a postat informatia :


Eu as lua in calcul doar 1/3 sau maxim 1/2 din cantitatile prezentate. 
Acele cantitati rezulta din folosirea semintelor de hibrizi. Soiurile au recolta mai slaba.
Diferenta practica intre hibrizi si soiuri (in afara de productie) este aceea ca daca doresti sa obtii propria samanta din recolta, samanta din hibrizi va avea in anul urmator maxim 10% din recolta initiala, pe cand cea din soiuri este comparabila. tehnicidesalvare

Manifestul Romaniei Liberale

O stafie bântuie, de 22 de ani, societatea românească – stafia României liberale. Toate puterile bătrânei şi ticăloasei „societăţi socialiste multilateral dezvoltate”, dezbinate de ochii lumii, sunt, în fapt, unite într-o continuă tentativă de capturare a acestei stafii: foştii activişti de partid, în frunte cu şeful lor, tovarăşul Ion Iliescu, dar şi foştii securişti, în frunte cu cel mai de seamă produs al lor, tov. cpt. Traian Băsescu, marii oameni de afaceri profund incompetenţi în plan economic, deveniţi miliardari în euro doar pe bază de furt al banul public cu voie de la stăpânire, dar şi intelectualii oportunişti, fără idei și fără convingeri, care scuipă lozinci la comanda celui care ordonă sau a celui care plăteşte. Există oare vreun politician sau vreun partid, moştenitori ai Partidului Comunist Român şi ai Frontului Salvării Naţionale, fie la putere, fie în opoziţie, care să nu fi încercat să confişte, cu titlu definitiv sau, măcar, temporar,eticheta de „liberal”? Din acest fapt reies două lucruri.
Toţi exponenţii bătrânei şi ticăloasei „societăţi socialiste multilateral dezvoltate” recunosc România liberală ca pe o putere. Este puterea românilor care au ieşit în stradă în decembrie 1989, a românilor care au redactat Proclamaţia de la Timişoara, a românilor zdrobiţi de bâtele minerilor în Piaţa Universităţii. Este puterea românilor cărora societatea le datorează orice pas înainte făcut de România în ultimii 22 de ani: şi în plan politic, şi în plan economic, şi în plan cultural. Este puterea românilor care cred în libertatea individuală şi în libera iniţiativă, a românilor care, în aceste zile, protestează în pieţele marilor oraşe împotriva agresiunii permanente a statului fesenist, inventat de Iliescu şi perfecţionat în rău de Băsescu.
A venit vremea ca românii liberali să-şi afirme deschis viziunea şi scopurile. A venit vremea ca românii liberali să opună imposturii „liberale” a foştilor comunişti şi securişti un manifest al românilor liberali înşişi.
Tot manifestul poate fi citit aici:

pe siteul www.romanialiberala.ro

Productivitatea Romaniei e la jumatate fata de UE. Statul stie de ce

Intretinerea cu bani publici a competitiei politice, in dauna celei economice, lasa pietele fara „materie prima” si pastreaza productivitatea la un nivel redus.

Productivitatea muncii in Romania, calculata ca valoare adaugata bruta (VAB) pe angajat, se situeaza la jumatatea mediei europene (49%). Si exista un singur stat UE cu un nivel mai scazut (41,8%): Bulgaria. In schimb, Ungaria - de a carei situatie era ingrijorat recent presedintele BCE - genereaza trei sferturi din productivitatea comunitara, la fel ca Cehia.

Polonia si Estonia au o productivitate care depaseste doua treimi din media UE-27, insa si Serbia, un stat ex-comunitar, se plaseza la 58%, peste Letonia (54,6%). Ce sa mai vorbim de Statele Unite, care sunt cu 44% mai productive decat media UE si cu o treime peste Germania?! Iata cum inovatia, la care americanii sunt campioni mondiali, face diferenta.

Managementul, mai precar decat tehnologia
Daca schimbam formula de calcul a productivitatii de la VAB pe angajat la VAB pe ora lucrata se vede ca Romania sta mai prost - 43% din media UE -, foarte aproape de ultima clasata, Bulgaria (41,9%), ceea ce arata ca “reglajele” de productivitate nu se fac la noi prin aport tehnologic, ca in SUA, ci cu ajutorul somajului.

Cu alte cuvinte, dupa ce companiile au recurs la disponibilizari la inceputul crizei, au injumatatit mai apoi lefurile salariatilor ramasi, avand pretentia ca acestia sa genereze o valoare adaugata la fel de mare ca aceea obtinuta cu numarul initial de lucratori. Asta fara sa realizeze ca pe termen lung “baza” de valoare adaugata se erodeaza…

In fine, gandirea pe termen scurt e la ea acasa in Romania, dar mai important este raspunsul la intrebarea: Cine-i mai vinovat pentru productivitatea redusa: tehnologia ori managementul?

Topul competitivitatii releva ca la indicatorii tehnologici (locul 60 mondial) Romania isi depaseste „conditia” din clasamentul general (77 din 142). In schimb, cand vine vorba de competitie, care da adancime pietelor, ajungem pe locul 97. Dupa care marimea si efectul taxarii ne arunca peste pozitia 100. Pentru ca mai apoi banii obtinuti din impozite si taxe sa fie irositi pentru intretinerea unei competitii politice amplificate in dauna celei economice (risipa banilor publici - locul 107).

Ceea ce inseamna ca statul ia banii cu doua maini - atat de la angajati, cat si de la angajatori - pentru a-i redistribui catre o clientela (favoritism in deciziile Guvernului - 115) care produce bunurile publice la preturi triple decat daca resursele ar fi alocate de piata, fiindca e nevoie ca o parte din aceste fonduri sa se intoarca in folosul personal al clasei politice.

Din acest motiv avem pietele cel mai putin dezvoltate din regiune si ocupam locul 140 la transparenta actului de guvernare. Asadar, cine e de vina pentru contraperformantele economiei romanesti: tehnologia ori amestecul statului?!

Ultimii la competitivitate, primii la migratie
O confirmare a faptului ca, pe masura ce au existat mai putine dificultati de mediu economic, au venit mai multe investitii straine sa rezolve problema competitivitatii o vedem unde ne asteptam mai putin, in Bulgaria. Desi vecinii din sud au inca cea mai slaba productivitate din UE, genereaza premise puternice sa ne „cedeze” ultimul loc: ne-au depasit, in premiera, in topul competitivitatii (pozitia 74). Bulgaria a atras in 2010 investitii straine de 223 de euro pe locuitor, dublu fata de Romania (126 de euro) pentru ca a intrat in criza cu o fiscalitate relaxata, in vreme ce la noi s-a inasprit in cel mai prost moment posibil.

Da, dar daca suntem la coada in topul competitivitatii si al investitiilor care „hranesc” competitivitatea si productivitatea nu ne putem plange ca oamenii nu merg sa lucreze in strainatate. Intr-o astfel de situatie nu se gaseste doar Romania, ci si Polonia sau Bulgaria, insa conducatorii nostri au de departe cea mai ingusta viziune, din moment ce grupul de imigranti cel mai mare din UE, de peste 1,7 milioane de persoane, este cel al romanilor.

Polonia are o populatie de 38 de milioane, nu de 21,5 ca a Romaniei, si „contribuie” doar cu 1,2 milioane la valul migrationist. Adica dintr-un stat mai mare au migrat mai putini decat de la noi, si asta nu doar ca procentaj din totalul locuitorilor, ci chiar in cifre absolute.
Concluzia: mediul economic ostil ii determina pe romani sa plece in numar mare spre state conduse de alti politicieni si sa se angajeze in slujba investitorilor care nu vin in tara lor.

Investitii la fel ca ratingul, speculative
Nu-i niciun secret ca in 1989 conducerea postcomunista a tarii a mostenit o economie decapitalizata, care avea nevoie de investitii straine masive pentru a putea pastra intreaga forta de munca angajata la acel moment. Dar, in loc sa favorizeze mediul de afaceri pentru a atrage cat mai multi investitori care sa creeze locuri de munca, conducatorii au preferat sa trimita forta de munca dupa intreprinzatori, la ei acasa, sau sa o scoata anticipat la pensie pentru a o feri de somaj.

Investitiile au venit pana la urma - in preajma aderarii la UE -, insa pensionarile si migratia scumpisera deja forta de munca. Iar investitiile realizate nu doar ca nu au capacitat-o, ci au micsorat-o mai mult, in asa fel incat daca ar reveni acum „capsunarii” in tara rata somajului ar fi mare decat atunci cand au plecat.

Si inca un lucru extrem de important: investitiile au fost canalizate foarte prost. Fluxurile, in loc sa genereze exporturi ori sa substituie importurile cu marfuri autohtone, s-au orientat, speculativ - dupa cum le-a indicat ratingul - catre constructia de blocuri, mall-uri si hipermarketuri care au lasat in aer cresterea economica atunci cand criza a intrerupt valul de investitii.

Cantitativ, investitiile straine au crescut, dar calitativ am batut pasul pe loc in topul competitivitatii. Mai grav e ca la fiecare dintre vecinii nostri se poate identifica un domeniu in care exceleaza, noi nici ceea ce faceam inainte de 1990 nu mai stim. De asta jumatate din investitiile-record din Romania au fost, de fapt, imprumuturi de la companiile-mama catre subsidiare. Atat a permis mediul economic distorsionat de risipa, favoritism si lipsa de transparenta a actului de guvernare.

Cu talpa pe grumazul antreprenorului
Din pacate, de fiecare data cand in Romania se vorbeste despre productivitate cei care observa ca-i redusa omit sa spuna si de ce. Uita sa semnaleze ca, la noi, competitia politica s-a amplificat permanent in dauna celei economice. Ca politicul deposedeaza economicul de o cantitate din ce in ce mai mare de resurse pe care le directioneaza spre zonele unde are interes, lasand piata fara „materie prima”.

Coincidenta face ca toti est-europenii care au aderat inaintea noastra la UE sa aiba piete de capital mai dezvoltate, unde intreprinzatorii gasesc instrumente cu care pot investi in domenii dintre cele mai diverse. Iar apoi, cand capitalurile dezvolta afaceri si produse, substituie importuri sau genereaza exporturi. Fata de o treime din PIB in Romania, exporturile depasesc doua treimi in Ungaria, pentru a se situa la trei sferturi din PIB in Cehia sau Slovacia.

Cheia prosperitatii consta in cresterea productivitatii prin eficientizarea alocarii resurselor si sporirea acumularii de capital, dar aceste procese se manifesta lent daca economia nu functioneaza pe principiul unei veritabile economii de piata. Spiritul antreprenorial continua sa fie inabusit din cauza existentei unei pleiade de reglementari emise de stat cu scopul de acorda privilegii unor grupuri de interese.

Mai mult, statul roman a aratat cel mai putin respect pentru proprietate din grupul membrilor estici ai UE, ceea ce explica decalajul de dezvoltare dintre piata romaneasca si pietele din Cehia sau Polonia. Dreptul de proprietate privata instituie o structura de stimulente si constrangeri care motiveaza comportamentul uman in sensul valorificarii optime a resurselor.

O economie fara proprietari nu poate fi o economie de piata. De aceea economia Romaniei a ajuns sa fie considerata ca functionand pe principiile economiei de piata mult mai tarziu decat ceilalti ex-comunisti membri UE. 

Finantistii