Mircea Badea, Jeffrey Franks si Muammar Gadafi

Un mesaj de alerta mi-a fost transmis de pe un blog, si mesajul era legat de persoana lui Jeffrey Franks. Acest mesaj atragea atentia ca acesta ar putea fi un criminal economic, care a adus mari daune Argentinei, daune care s-au terminat cu o devalorizare a monedei de 65% in aceasta tara.
Am mai auzit de criminali economici si in general stiu ca acestia fac un joc de preluare a unor rezerve naturale ale tarilor unde actioneaza.
In momentul cand ai invitat la lupta o astfel de persoana, pai atunci trebuie sa fii pregatit sa lupti.
Mircea Badea spunea intr-o emisiune de-a sa ca daca esti agresat verbal in trafic, sa nu faci greseala sa te dai jos din masina pentru ca riscul de a fi invins in confruntarea care urmeaza este foarte mare. Ne cunoscand conditiile terenului in care se va produce confruntarea, te expui riscului de a avea in fata un luptator incercat, aflat pe propriul sau teren.
Cine de la noi cunoaste tehnica de lupta cu care poate fi invins un criminal economic ??
El dadea exemplu o intamplare din parlamentul sud coreean, unde un parlamentar a fost luat de rever de un coleg si in clipa urmatoare aruncat peste cap intr-o frumoasa faza de judo.
Mircea atragea atentia ca daca inamicul a apucat sa te ia de rever finalul va fi de partea lui.
Daca Franks este un criminal economic, atunci pe cine a luat el de rever?

Muammar Gadafi a declarat ca el este un razboinic. ONU a condamnat violentele care au izbucnit in Libia. Vazut de la distanta se pare ca cineva a vrut sa il ia de rever pe Gadafi si omul a ripostat devenind astfel indezirabil.
Stim cu totii ca rezervele de petrol ale lumii se apropie de un prag periculos. Daca ONU vrea acces la ceste rezerve pentru membrii consiliului nu inseamna ca criza a trecut.
Nordul Africii si membrii OPEC sunt tari, cu foarte mult petrol si deci foarte multi bani.
In Irak a fost aruncata in aer o rafinarie.
La nivel national se produce o brusca unitate a partidelor de opozitie, intr-un moment in care pur si simplu partidul aflat la putere de abia mai aduna cateva procente.
Adrian Nastase a influentat privatizarea Petrom, Dinu Patriciu s-a jucat cu Rompetrol.
De ce au vrut ei acum sa declare ca sunt impreuna ??

În perioada 1998-2000, perioada în care Traian Băsescu făcea parte din guvernul României şi vindea industria ţării prin angajamentul luat în numele guvernului şi în calitate de coordonator al programului cu Banca Mondială, datoriile SNP Petrom la buget erau de peste 10.300 miliarde lei. Sigur că pentru Băsescu şi clanurile sale, Petrom a reprezentat o vacă de muls, în timp ce întreaga populaţie trebuia să plăteasca arieratele prin preluarea de către stat la datoria publică a creditelor în valută", afirmă Năstase, într-o postare pe blogul personal.Potrivit acestuia, în toate acordurile cu FMI şi Banca Mondială a fost prevăzut, drept criteriu de performanţă, reducerea arieratelor SNP Petrom fără de care România nu ar fi putut primi statutul de economie funcţională de piaţă, inclusiv în raporturile cu Uniunea Europeană. "Din cauza jafului din companie, singura soluţie acceptată de partenerii internaţionali a fost angajamentul pentru privatizarea companiei", a fostul premier.Adrian Năstase mai spune că, de curând, "un papagal de la guvern", menţiona ca valoare pentru Petrom suma de 18 miliarde de euro, reamintind, în context, că preţurile în acea perioadă erau stabilite în dolari.Fostul premier a anexat, la postarea sa, Raportul comisiei senatoriale de anchetă, din care rezultă că valoarea Petrom la momentul 2004, aşa cum a fost ea estimata prin patru metode diferite de calcul, se afla între 1,4 şi 2,1 miliarde USD."Să fie o simplă problemă de virgulă... Cât despre rezervele României, societatea Petrom avea în concesiune perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră care în momentul privatizării au trecut în concesiunea noii societăţi.

Participam la o lupta a titanilor din care doar putem spera ca vom fi in tabara invingatorilor.
Aveti grija totusi daca cineva va vroi sa va apuce de rever.Mircea va sfatuieste sa nu il lasati sa o faca. Chiar si fuga este sanatoasa chiar daca este si rusinoasa.

Conflictul euro dolar - Banii si puterea lor de cumparare

Fie dolar american, fie euro, se impune o stabilitate a monedei, cu atât mai mult cu cât cele doua mentionate par sa troneze întreaga lume financiara si monetara. O moneda stabila, puternica confirma si totodata sustine o economie dezvoltata, eficienta, functionala. Cresterea economica este implicita. Moneda puternica furnizeaza cetatenilor o siguranta mai mare, o încredere în moneda respectiva de unde si impulsionarea unor noi investitii, asa cum o dovedeste poate, de-a lungul timpului dolarul american. Si, poate, este asa cum se spune „Fiecare popor are moneda pe care o merita”, pentru ca atâta vreme cât locuitorii unui spatiu economic nu înteleg ca este nevoie de timp, rabdare, eforturi, sacrificii, pierderi chiar experienta pentru a cladi o economie competitiva, si în final obtinerea profitului – bani – si ca urmare o putere mare de cumparare, atâta timp vor avea o moneda instabila.

Fie SUA, fie UE, n-au avut dintotdeauna moneda stabila si putere mare; ea s-a format pe parcurs, cu suisuri si coborâsuri, inflatie, somaj si costuri sociale dupa cum o dovedeste dolarul american în timp.

Prin cursul valutar, statele cauta sa actioneze asupra economiei interne si balantei platilor si apare, adeseori ca arma redutabila în lupta politica dintre state. În anii `70, SUA si principalii aliati au ajuns la stari conflictuale pe tema eliminarii disproportiilor existente între cursul valutar al dolarului, al valutelor vest – europene si al yenului japonez ceea ce atesta, din nou, faptul ca acesta, cursul valutar, ocupa un loc central în organizarea relatiilor valutar – financiare internationale, este o dovada a justetei acestei concluzii. În principiu un curs valutar „X” ?/$ reflecta relatiile dintre preturile interne - europene si externe – americane; este mijlocul ce stabileste raportul dintre toate marimile economiei europene - în interiorul spatiului euro – fata de economia americana. Prin curs valutar se compara venitul national, preturile interne, salariile, costurile, productivitate.

Oricare ar fi situatia la ora actuala, se impune o stabilitate a euro si a dolarului, ca o obligatie internationala. Banii europeni promit sa joace un rol tot mai important în finantarea Asiei. În timp ce Indonezia, Coreea de Sud si Thailanda trebuie sa se bizuie înca pe asistenta FMI, restul Asiei ramâne împrumutantul major pe plan mondial: peste 500 de mld. dolari sunt mentinuti în rezervele valutare ale acestor tari, proportia cea mai mare fiind în dolari SUA. Japonia, China, Hong – Kong si alte tari din S-E Asiei continua sa finanteze deficitul contului curent al Americii (prin cumpararea mai ales a obligatiunilor statului american). Asia detine peste 40,5% din rezervele valutare combinate ale lumii. Se considera ca o parte din aceste rezerve pot lua drumul euro. Daca euro câstiga împotriva dolarului, bancile centrale nationale vor deveni mari cumparatoare de obligatiuni denominate în euro. Aceasta va exercita presiuni asupra dolarului deoarece va fi o cerere scazuta de bonuri de tezaur americane si, în consecinta, o cerere mai mica de a cumpara dolari. Dolarul astfel va scadea, provocând evolutii inflationiste si, odata cu aceasta noi presiuni pentru rata dobânzii. Pentru exportatorii americani aceste tendinte vor avea efecte pozitive. Aceasta miscare spre euro, având în vedere si predilectia bancilor centrale asiatice pentru o politica conservationista, va dura o perioada si se va face în trepte. La o luna si jumatate de la debutul euro, multe banci centrale din Asia de S-E ramân legate de marca germana sau francul francez; putine si-au schimbat dolarii în euro si aceasta datorita retinerii fata de noua moneda – teama de volatilitate. Dupa reducerea rezervelor valutare, ca urmare a crizei financiare si conditiile în care toate lupta împotriva recesiunii, bancile centrale nu vor sa-si asume atât de repede un risc. Banca Centrala din Jakarta a declarat ca nu va introduce euro între monedele de rezerva strategica atât timp cât BCE nu va dovedi temperament în apararea euro, referindu-se la scaderea acestuia în 4 feb. 1999 la 1,1262 $.
Acestea sunt citate din http://x-referat.ro/economie/conflictul-euro-dolar-banii-si-puterea-lor-de-cumparare.html

Mezelurile ucigaşe

Mezelurile ucigaşe
Eveniment - Simona TUDOR


Mezelurile sunt o adevărată bombă pentru sănătate, atrag atenţia reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj. Aceştia sfătuiesc îndeosebi părinţii să nu dea nici un gram din aceste semipreparate copiilor, pentru că efectele pe termen lung ar putea să fie deosebit de grave.
„Pe eticheta unui mezel sunt înscrise peste 20 de ingrediente, dintre care doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi şi arome sintetice - aditivi sintetici care rămân în organism chiar şi zece ani după ce au fost consumaţi, pentru că tubul digestiv nu îi poate digera“, susţine dr. Mariana Păsărescu din cadrul Biroului Promovarea Sănătăţii al DSP Dolj.
Specialiştii DSP Dolj susţin că printre cei mai periculoşi aditivi care se găsesc în salam, crenvurşti, kaizer, parizer şi alte preparate de carne sunt fosfaţii. „Fosfaţii afectează creşterea copiilor, iar în 20 de ani femeile vor suferi de osteoporoză. Bărbaţii vor scădea mai repede în înălţime la bătrâneţe şi, în multe cazuri, vor fi obezi“, este de părere dr. Păsărescu.

Dependenţa vine mâncând

Consumul de mezeluri creează dependenţă, mai spune dr. Păsărescu, din cauza potenţiatorilor de aromă: „Un astfel de aditiv, care îmbunătăţeşte gustul mezelurilor, este glutamatul monosodic. Acesta stimulează pofta de mâncare şi te face să mănânci peste măsură. Efectul nu apare imediat, dar, mâncând şi mâncând, duce la obezitate“.
Coloranţii folosiţi în procesul de fabricaţie sunt pe bază de aluminiu, care ar distruge celulele nervoase, favorizând apariţia bolii Alzheimer.
Printre cei mai periculoşi aditivi se află şi gumele de omogenizare, care se presupune că ar fi una dintre cauzele cancerului colo-rectal.
„Pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a omogeniza. Nu pot fi digerate de tubul digestiv decât în zece ani... Efectul imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a cancerului colo-rectal“, a precizat Mariana Păsărescu.
Aceasta a mai spus că 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică, o afecţiune foarte gravă.

Ce banci romanesti nu sunt in primii 20 la nivel European

Vedeti:
Noul top european

"Rebeli" sau pur si simplu "elita"?

Vedeti:
Peste 100.000 de maghiari spun "adio" pensiei de la stat, pentru a ramane in Pilonul II